Tetanosul a fost descris pentru prima dată în Egipt în urmă cu 3000 de ani și se cunoaște faptul că era o afecțiune răspândită în întreaga lume antică ¹. Este o boală infecțioasă acută, produsă de toxina eliberată de bacilul anaerob Clostridium tetani,  ce determină disfuncții ale sistemului nervos și spasme musculare, având o rată de mortalitate ridicată ².

În ciuda disponibilității imunizării pasive încă din 1893 și a vaccinării antitetanice din 1923, tetanosul rămâne o problemă majoră de sănătate publică în țările în curs de dezvoltare și o afecțiune încă întâlnită în țările dezvoltate ¹. Europa se confruntă și ea cu riscul de îmbolnavire, cazuri înregistrându-se inclusiv în România ³.

Incidența globală a tetanosului este estimată la 1 milion de cazuri anual ⁴, iar mortalitatea în absența tratamentului se apropie de 100% ⁵. Supraviețuitorii se confruntă adesea cu probleme psihologice serioase legate de episodul de boală și necesită psihoterapie ⁶.

            Populația la risc este reprezentă de persoanele nevaccinate, cele cu imunitate scăzută și utilizatorii de droguri intravenoase . Campaniile de vaccinare au scăzut incidența și prevalența tetanosului în întreaga lume ⁷.

            Sporii reprezintă forme de rezistență în condiții nefavorabile ale bacilului. Aceștia supraviețuiesc în sol ani de zile și sunt rezistenți la fierbere și la multe dezinfectante. Sporii se vor multiplica în intestinul animalelor și vor fi eliminați fecal fără să le producă îmbolnăvire ^{8, 9}.

            Clostridium tetani pătrunde în organismul uman la nivelul plăgilor cutanate contaminate cu spori ai bacilului tetanic. Cel mai crescut risc tetanigen prezintă plăgile profunde, anfractuoase, produse prin zdrobire, murdărite cu pământ sau praf , cu țesuturi devitalizate, cu retenție de corpi străin și cele asociate cu fracturi deschise, situații care permit crearea unor condiții de anaerobioză, propice dezvoltării bacteriene ¹⁰. De asemenea, nașterea în mediu aseptic poate duce la infectarea bontului ombilical și tetanos neonatal ⁸.

            Bacilul tetanic elibereaza la nivelul porții de intrare tetanospasmina, toxină cu afinitate pentru țesutul nervos, care mai întâi se fixeaza la nivelul joncțiunii neuro-musculare și apoi migrează de-a lungul axonilor neuronilor motori, ajungând în final în sistemul nervos central. Aici blochează ireversibil sinapsele inhibitorii, ceea ce generează o acțiune necontrolată a sinapselor excitatorii și, în consecință, în locul tonusului muscular normal, se instalează rigiditatea și spasmele musculare foarte dureroase ⁶. Contracțiile musculare pot fi atât de puternice  încât să ducă la rupturi musculare și fracturi osoase ⁷. Spasmele localizate la nivelul diafragmului pot duce la stop cardio-respirator și deces ⁹.

Masurile de profilaxie preaccident constau în imunizarea activă, realizată cu ajutorul vaccinurilor ⁹. Acestea conțin toxina tetanică inactivată (numită toxoidă tetanică) ¹¹ și se pot administra în condiții de siguranță la orice persoană, inclusiv la gravide ¹² și la persoanele imunocompromise ¹³. Tetanosul neonatal poate fi prevenit prin vaccinarea femeilor atât în sarcină, cât și înainte de sarcină, astfel încât să poată exista un transfer transplacentar de anticorpi la făt ¹¹.

Persoanele care se vindecă de tetanos nu dobândesc imunitate naturală și se pot reinfecta ulterior, astfel încât necesită imunizare prin vaccinare ¹¹. În România, calendarul național de vaccinare a copiilor prevede vaccinarea antitetanică la vârsta de 2, 4, 11 luni (vaccin hexa- sau pentavalent), 6 ani (vaccin tetravalent) și 14 ani (vaccin dT). Vaccinarea corectă asigură protecție pe o perioadă de 10 ani și, de aceea, la adult se recomandă administrarea unei doze de rapel la fiecare 10 ani sau mai devreme, la 5 ani, în situația unor plăgi cu risc tetanigen crescut sau la multipare ³.

Reacțiile adverse ale vaccinării sunt rare și pot fi reprezentate de durere și eritem local. Într-un număr extrem de mic de cazuri au fost raportate reacții sistemice grave (urticarie, șoc anafilactic, complicații neurologice periferice) ³.

Măsurile de profilaxie în cazul unei plăgi cu risc tetanigen constau în toaletă riguroasă și precoce a plăgii, debridare chirurgicala, antibioterapie, la care se pot asocia seroprofilaxia cu imunoglobuline specifice și rapelul de necesitate cu ATPA (9), care este ideal de administrat in primele 72 de ore, insa se poate administra pana la 8 zile deoarece perioada de incubatie variaza intre 3 zile si chiar pana la 3 saptamani.  Imunizarea pasivă cu imunoglobuline umane  scurteaza perioada bolii și poate reduce severitatea ⁶. Imunoglobulinele se leagă de toxina eliberată de bacili și o inactivează. Ele trebuie administrate intramuscular la nivelul plăgii cât mai curând posibil după instituirea leziunii, deoarece odată ce toxina pătrunde în organism, imunoglobulinele nu vor mai avea efect ¹.

Așadar, tetanosul este o afecțiune severă, potențial fatală, dar prevenibilă prin vaccinare.

Conf. Dr. Simin Aysel Florescu

Dr. Nicoleta Mazîlu

Bibliografie

1. Farrar JJ, Yen LM, Cook T et al. Tetanus. J Neurol Neurosurg Psychiatry 2000;69:292–301
2. World Health Organization. Tetanus vaccines: WHO position paper – February 2017. Weekly epidemiological record, no 6, 2017 feb
3. Ceaușu E. Tratat de boli infecțioase, vol. 1. Editura Medicală, București, 2018
4.  Hassel B. Tetanus: Pathophysiology, Treatment, and the Possibility of Using Botulinum Toxin against Tetanus-Induced Rigidity and Spasms. Toxins (Basel). 2013 Jan; 5(1): 73–83
5. Blencowe H, Lawn J, Vandelaer J  et al. Tetanus toxoid immunization to reduce mortality from neonatal tetanus. Int J Epidemiol. 2010 Apr; 39 Suppl 1():i102-9
6.  Mandell, Douglas and Bennett’s. Principles and Practice of Infectious Diseases, Eighth Edition, vol.2. Elsevier Saunders, 2015
7.  Bae C, Bourget D. Tetanus. StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2019 Jan. Disponibil la: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK459217/
8.  Kasper D, Fauci A (editors). Harrison’s Infectious Diseases, Third Edition. McGraw-Hill Education, 2017.
9.  Chiotan M. Boli infecțioase. Național, 2011.
10.  Institutul Național de Sănătate Publică. Metodologia de supraveghere a tetanosului și a tetanosului neonatal. Disponibil la: https://cnscbt.ro/index.php/metodologii/tetanos/452-metodologie-supraveghere-tetanos/file
11.  World Health Organization. Immunization, Vaccines and Biologicals. Tetanus, 21 Jan 2019. Disponibil la: https://www.who.int/immunization/diseases/tetanus/en/
12.  Demicheli V, Barale A, Rivetti A. Vaccines for women to prevent neonatal tetanus. Cochrane Review, 2008;2:CD002959
13.  Arvas A. Vaccination in patients with immunosuppression. Turk Pediatri Ars. Sep 2014;49(3):181-5