Capusele sunt insecte parazite inrudinte cu paianjenii, de dimnesiuni mici, purtatoare de bacterii, virusuri sau alti agenti patogeni , care provoaca boli atat la oameni, cat si la animale. Au patru cicluri de viata (ou, larva, nimfa, adult) in care se ataseaza de cate un animal, cum ar fi soareci, veverite, pasari, caprioare, caini, pentru a se hrani. Dupa ce s-au hranit suficient, parasesc animalul, intra intr-o perioada latenta si naparlesc pentru a trece in etapa urmatoare de evolutie.
Pentru om, riscul maxim de a fi mușcat de căpușe este spre sfârșitul primaverii și începutul verii, totuși, majoritatea mușcăturilor de căpușă sunt neinfectante. Ele sunt adeseori nedureroase și acompaninate de inflamația pielii (roșeață, mică umflătură în zona mușcăturii).
Căpușele pot transmite prin intermediul mușcăturilor boli grave precum febra recurentă, encefalita de căpușa, febra hemoragică Crimeea-Congo, Boala Lyme, aceasta din urmă fiind cea mai frecvent întâlnită. Nu toate capusele transmit boala Lyme, cunoscuta si sub numele de Borelioza. Boala este cauzata de o bacterie din genul Borrelia si este transmisa prin muscatura capuselor infectate. Capusele se infecteaza la randul lor atunci cand se hranesc cu sangele unui animal infectat..
Infectia cu bacteria din genul Borrelia (Borrelia burgdorferi ) se întâlnește la mamiferele mici (rozătoare, veverițe). Larvele de căpușă parazitează aceste animale și în momentul prânzului sangvin preiau bacteriile. În următoarea etapă larvele se desprind, cad în iarbă și evoluează la stadiul de nimfe care se vor atașa la om sau alte animale pentru a se hrani, proces în care transmit microorganismele care produc Boala Lyme.
Cum se manifesta boala Lyme?
Aceasta poate afecta pielea, sistemul nervos central, inima și articulațiile fiind descrie 3 stadii posibile ale bolii. Riscul de a contacta aceasta boală de la o capușă infectata este semnificativ dacă au trecut >24h de la momentul mușcăturii (în cazul în care parazitul nu a fost îndepărtat).
Stadiul I – Eritemul migrator
Este primul semn al infecției și poate apare într-un interval cuprins între 3-30 zile de la momentul mușcăturii și este prezent înaintea apariției febrei. Apare la 70-80% dintre persoanele infectate și este localizat în zona mușcăturii. Poate fi cald, adesea nedureros. Chiar și fără antibioterapie aceste leziuni se ameliorează sau chiar dispar în cateva săptămâni. Simptome asemanatoare celor din gripă sunt neobișnuite pentru cazurile din Europa însa foarte frecvent întalnite în Statele Unite.
Stadiul II – Boala diseminată (stadiul precoce)
După câteva săptămâni (luni) aproximativ 15% dintre pacienții netratati dezvoltă inițial durere într-o zonă deservită de nervii spinali urmată de modificari ale lichidului cefalo-rahidian (cresterea numarului de celule). În cazurile de boală Lyme din Europa semnele de iritație meningeală sau de encefalită fiind frecvent absente. La copii poate fi afectat nervul optic datorită presiunii intracraniene crescute ceea ce poate duce la orbire! In general aceste modificări sunt complet reversibile în câteva luni, dar în cazuri rare poate surveni afectarea neurologică cronică.
Afectarea meningeală si encefalita, nevrita cu paralizie facială sunt specifice bolii Lyme din Statele Unite!
Afectarea cardiacă (8%) se poate manifesta sub forma unor grade variabile de bloc atrio-ventricular.
Durerile musculoscheletale sunt frecvente, manifestate sub forma durerilor migratorii din articulatii, tendoane, muschi.
Stadiul III – Infecția persistentă
Acest stadiu apare la cateva luni de la debutul infecției și se caracterizeză prin afectarea articulațiilor mari (în special genunchi) cu o durata de câțiva ani. De asemenea este descrisă afectarea pielii (acrodermatita cronică atrofică) pe suprafețele de extensie ale extremităților.
Probabil cea mai de temut complicație a acestui stadiu de boala este encefalomielita cronică ce se manifestă prin parapareza spastică (paralizie incompleta a membrelor inferioare), afectarea cognitivă (gândire, memorie, atenție, limbaj, orientare).
Se poate transmite boala Lyme de la o persoana la alta?
Nu, riscul de a face boala Lyme depinde de expunerea fiecarei persoane la căpușe. Atenție însa la animalele de companie! Acestea le pot transporta prin intermediul blănii.
Diagnostic
Cel mai util element pentru stabilirea diagnosticului pozitiv îl reprezintă eritemul migrator, prezența acestuia impunand tratament antibiotic, fără testare serologică.
În absența acestuia simptomele nespecifice precum dureri de cap, dureri musculare, febră, mărirea în volum a ganglionilor limfatici- în contextul unei mușcături de capușă observate, implica efectuarea serologiei pentru stabilirea diagnosticului.
Tratament
Indiferent de stadiul bolii doxiciclina reprezintă tratamentul cu administrare orala de prima linie
Atenție! Cointraindicație absolută la persoanele gravide pentru acestea amoxicilina fiind opțiunea de preferat.
Alternative de tratament (ex: pt copii) sunt amoxicilina, cefuroxima, ceftriaxona, cefotaxim, eritromicina, azitromicina.
Prevenție
Din pacate în prezent nu există un vaccin disponibil pentru boala Lyme. Cu toate acestea pot fi luate niște măsuri generale de protecție:
- Purtați îmbrăcăminte deschisă la culoare cu mânecă lungă, pantaloni lungi, ghete și trageți șosetele peste pantaloni, atunci cand mergeti in zone in care puteti fi expusi (padure, parc)
- Folosiți plase anti insecte în jurul patului și folie de protecție atunci când dormiți pe pamant sau în cort
- Mergeți pe mijlocul cărărilor și evitați să vă atingeți de plantele din jur.
- Se pot folosi produse insecticide (atenție însa la compoziția lor!)
Indepărtarea imediata a căpușelor
Acesta este un aspect foarte important întrucât riscul de infecție este mai mic atunci când căpușa este detectată și îndepărtată rapid. Deoarece mușcătura este adesea nedureroasă, dupa o iesire în natura este bine să vă controlați tot corpul acordând atenție sporită zonelor axilare, inghinale, picioarelor, zonei ombilicale, capului și gâtului.
Pentru îndepărtarea căpușelor se folosește o pensetă fixată cât mai aproape de piele (capul parazitului) trăgând cu atenție, dintr-o singură mișcare fără a o smulge sau rasuci. După îndepărtare spălați rana cu apă caldă și săpun și aplicați un dezinfectant (spirt sau iod). Nu striviți corpul capușei și nu aplicați căldură sau diverse substanțe deoarece aceasta mărește riscul de transmitere a infecției.
Când trebuie să mă prezint la medic?
Dacă observați o (mușcătură de) căpușă pe corp urmată sau nu de apariția la locul respectiv a unei erupții roșietice circulare sau a unor simptome asemanatoare celor din gripă (febră, dureri de cap, dureri musculare) consultați medicul de familie.
Dr Mihai Grigoras
Medic rezident
Prof Dr Emanoil Ceausu
Spitalul Clinic de Boli Infectioase si Tropicale “Dr Victor Babes” Bucuresti
Bibliografie
- https://www.cdc.gov/ticks/symptoms.html
- http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2015/01/Pliant-boli-transmise-prin-capuse.pdf
- Kasper LD, Fauci SA et all, Harrison’s Infectious Diseases, McGraw-Hill Medical, 2011, pp 670-675.
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5539539/
